V-am povestit vreodata cum m-am pierdut cu trenul?

Eram in primul an de facultate, la final, si aveam restanta la - evident - Relatii Publice. Facultatea asta era solutia mea de back-up, asa ca in primul an n-am prea inteles cu ce se mananca Relatiile Publice si mi-a fost greu sa inteleg materia. Dar tineam mortis sa-mi iau toate examenele si sa raman la buget, unde intrasem (Dumnezeu stie cum) dupa examenul de admitere.

 

Am fost genul de copil care a invatat toata scoala. Olimpiade la diverse materii, nici vorba de corijenta vreodata, examenele luate cu brio, carti citite in loc de distractie etc. Dar prin facultate parca mi se luase de invatat, nu mai intelegeam ce sa fac cu toate notele alea mari, asa ca voiam doar sa trec examenele si sa raman la buget. Si in sesiune, bagam ca porcul materie pe paine, in fiecare noapte inainte de examen. Si am bagat si la RP, unde aveam, logic, cea mai exigenta si competenta profesoara. De asta mi-a picat fata cand, la 5 minute dupa ce a dat subiectele, ne-a spus ca daca nu stim materia, lasam foaia si venim a doua zi, sa dam iar, alte subiecte. La primul subiect eram ok, la al doilea o cam dadeam in bara si am zis ca ma duc sa mai invat o noapte. Vorba aia, nu lasa pe azi ce poti face maine. Ma urc in masina si ma intorc la Ploiesti, trag "un pui" de somn, ma refac complet si noaptea ma pun iar pe cafea si cursuri, a doua noapte consecutiv. 

Dimineata n-am mai primit masina, nu mai era disponibila, asa ca ma duc la gara cu vreo ora inainte sa am tren. Mai o cafea, mai o tigara, mai un curs in mana si vine trenul. Ma urc, imprastii langa mine toate cursurile, bag castile in urechi si ma pun pe treaba, pe ultima suta de metri. La vreo 5 minute dupa ce pleaca trenul, apare si doamna control. Dau biletul, se uita ciudat la mine si ma intreaba unde merg. Ce intrebare tampita, daca ma vezi cu cursurile in brate e clar ca merg la un examen, la Bucuresti - din nou, evident! In timp ce eu radeam de intrebare si dadeam raspunsul, doamna: "Ba nu, mergeti la Buzau!". Eu, genul de snoaba crescuta in puf, cu masina tatei la scara, mereu alimentata si cu actele in regula, nemearsa cu trenul din copilarie. Scria Bucuresti pe tren?! Scria, dar ca oras de plecare, nu ca destinatie. Si atunci s-a dezlantuit iadul, pentru ca prima oprire era in Buzau, nicidecum mai aproape, n-am avut voie sa trag semnalul de alarma (da, cred ca eram dispusa sa platesc 1000 lei amenda, daca as fi avut toata suma la mine) si mi-am jurat ca nu ma mai urc in viata mea intr-un tren. Din Buzau, cu ce naiba era sa ajung cat de cat in timp util la examen? Cu trenul! Examen care a fost amanat vreo 15-20 de minute, pentru ca profa auzise ca sunt extrem de blonda si a tras de timp cat a putut. Am ajuns la Gara de Nord, am luat, cu inima stransa, pentru prima oara un taxi in Bucuresti, si am ajuns in amfiteatru cu 15 minute dupa citirea subiectelor, deci nema examen. 

Dat cu capul de pereti, ajuns acasa, consolat. Aia e, am si eu o restanta de pe un an pe altul, ca tot studentul. Si apar pe net listele de buget si taxa. Surpriza: m-a dus trenul fix la taxa, a 4-a pe lista, mai exact. Si ma rog la toti sfintii sa se retraga 4 insi de la facultate si se retrag. Ca sa aflu ca lista de pe net era gresita, eu eram a 5-a, deci s-au retras 4 colegi si am ajuns cap de lista la taxa. Au urmat cele mai crunte 2 saptamani din viata mea. Nu lucram, n-aveam bani, ai mei ma decapitau daca ii puneam sa plateasca 2500 lei pe an facultatea, in vreo 2 luni trebuia sa fac rost de prima taxa, adica jumatate din bani, nu mai dormeam, nu mai mancam, eram praf cu nervii. Si intr-o noapte ma decid ca a doua zi trebuie sa le spun parintilor. Daca nu ei, atunci cine sa ma ajute inca o data? Si primesc un mail de la facultate, cum ca Senatul a suplimentat locurile la buget anul ala. Da, frate, ala a fost cel mai mare miracol din viata mea :))

Concluzia: in viata, beleste bine ochii! Nu face nopti albe la rand, ca apoi sa te urci intr-un tren. Beleste ochii la ambele orase scrise pe tren. Ia-ti, in pana mea, o masina. Dupa ce termini facultatea, povesteste-le parintilor intamplarea si spune-le si numarul exact de restante pe care l-ai avut timp de 3 ani, desi ei te stiau mereu integralist; nu vor rade ca tine, dar i-ai facut! 

LIKE me!

Sursa foto: http://beta.diylol.com/posts/389756-i-don-t-always-ride-the-subway-but-when-i-do-i-get-on-the-wrong-train

 

Alexandra Bostan

Sunt puternica. Sunt desteapta. Sunt frumoasa. Sunt femeie. Si sunt blonda :)

Mai pe scurt: Alexandra Bostan - PR, cook, cat lover, fashion lover.

Ai ceva sa-mi spui? [email protected]

Webstock
Go to top